Cutitul Bushcraft – Cum il alegi?

Posted on January 16, 2013, 11:14 am
21 mins

Cuţitul este unul dintre cele mai importante accesorii pe care trebuie să le ai în vedere atunci când planifici o excursie în mijlocul sălbăticiei. Sunt multe poveşti de supravieţuire care s-au terminat cu bine doar datorită acestui accesoriu vital.

Oferta actuală de cuţite este extrem de largă şi pentru un neiniţiat alegerea modelului potrivit se poate dovedi a fi o mare bătaie de cap şi mulţi bani cheltuiţi mai mult sau mai puţin inteligent.

Am trecut şi eu prin această fază. În urmă cu ceva timp mă hotărâsem să cumpăr cuţitul bushcraft perfect pentru aventurile mele în mijlocul naturii. Sunt genul de om care odată ce s-a hotărât să facă o achiziţie cercetez totul până în pânzele albe şi vreau să ştiu cât mai multe despre subiectul în cauză, pentru a fi capabil să fac alegerea perfectă. Aşadar am pierdut multe ore navigând pe internet, vorbind cu oameni, răsfoind cărţi şi cutrierând magazine în căutare de informaţii utile despre ce înseamnă un cuţit bushcraft bun.

Am cuprins cele mai importante informatii în acest articol, si sper sa iti fie de folos daca esti in cautarea unui cutit bushcraft sau de supravietuire.

Înainte de a începe vreau să subliniez faptul că ceea ce urmează sunt doar o serie de atribute importante legate de cuţitul bushcraft. Alegerea propriu-zisă a cuţitului ţine de mulţi factori care diferă de la om la om în funcţie de gust, buget, marca şi nevoile fiecăruia.

Acest articol te va ajuta faci o alegere educată cu privire la viitorul tău cuţit.

Dimensiune

Când vine vorba de dimensiuni, cuţitul bushcraft trebuie să aibă o dimensiune medie. Nici prea mare ca să fie greu de cărat şi folosit şi nici prea mic ca să nu poată fi folosit la activităţi mai dure. Din acest motiv se recomandă ca lungimea lamei unui cuţit bushcraft să se încadreze  între 4 – 6 inch (10-15 cm).  Pe de celalată parte, cuţitul de supravieţuire se recomandă să fie puţin mai mare, deoarece se presupune ca va fi “chinuit” mai mult la tăierea copacilor ş.a.

Este bine de ştiut că orice cuţit mare poate face treaba unui cuţit mic, dar un cuţit mic nu poate face treaba unui cuţit mare.

Fix sau pliabil?

Există două tipuri de cuţite şi anume cele cu lamă fixă şi cele cu lamă mobilă sau pliabilă. Avantajul cuţitelor cu lama pliabilă este că sunt mai uşor de transportat, nu au nevoie de teacă, poate fi manevrat mai simplu şi…cam asta-i tot.

Pe de cealaltă parte avantajele unui cuţit cu lamă fixă sunt mult superioare. În primul rând este mai rigid, deci nu poţi avea neplăcuta surpriză de a rămâne fără mâner. Din acest motiv îl poţi folosi la activităţi mai complexe fără nici un fel de problemă (spintecat trunchiuri de copaci, spart gheaţa, săpat, construirea adăpostului, armă de vânătoare, ciocan etc.).

Mulţi exploratori preferă să poarte două cuţite. Unul cu lamă fixă pentru treburile serioase şi altul cu lama mobilă pentru activităţile ce necesită mai multă fineţe şi delicateţe – de exemplu curăţare peştelui, tăierea de sfori sau ascuţirea unei săgeţi.

Rămâne la alegerea ta dacă vrei să porţi şi un al doilea cuţit, dar ţine minte că cel cu lamă fixă este mereu prioritar.

Full Tang, Rat-Tail Tang sau Partial Tang?

După cum poţi vedea în imaginea alăturată, aceste trei categorii se referă la cât de mult se “extinde” metalul din care este făcută lama în mâner. Cuţitul Full Tang este practic o bucată întreagă de metal. Partea lui ascuţită formează lama, iar cea neascuţită mânerul. Din cauza faptului că acest gen de cuţit este cel mai robust este recomandat să fie prima ta alegere când vine vorba de bushcraft sau activitaţi în natură. De asemenea, chiar dacă mânerul se deteriorează cuţitul poate fi încă folosit cu uşurinţă.

La cuţitul de gen Partial Tang, metalul lamei se extinde doar pe jumătate sau chiar mai puţin în mâner fapt ce afectează rigiditatea cuţitului. Astfel, în cazul în care mânerul crapă sau se deteriorează cuţitul poate deveni greu sau chiar imposibil de folosit.

Nici cuţitul de gen Rat-Tail Tang nu este recoamndat, deoarece în urma utilizării sale în condiţii dure mânerul se destabilizează cu uşurinţă.

Tăişul lamei

Sunt şase tipuri de taişuri generale şi anume:

1. Tăişul Scobit. Este foarte ascuţit şi poate tăia cu uşurinţă. Problema este că nu rămâne ascuţit mult timp şi trebuie şlefuit des.

2. Tăişul Neted. Lama se subţiază de sus în jos proporţional pe ambele părţi.

3. Tăişul Saber (paloş). Acest tip de şlefuire îşi păstrează bine ascuţimea, dar nu taie cu aceeaşi uşurinţă ca cel de la punctul 1. Este destul de similar cu lama netedă doar că unghiul ce formează tăişul porneşte mai de jos.

4. Tăişul de tip Daltă. Acesta este format dintr-o simplă înclinaţie pe una dintre cele două părţi ale lamei, fiind asemănător unei dalte.

5. Tăişul cu teşitură dublă sau compusă. Lama se subţiază exact în zona de tăişului, ceea ce îmbunătăţeşte abilităţile de tăiere. Acest mod de ascuţire are un unghi mai lat al tăişului ceea ce înseamnă că durează mai mult, dar nu taie la fel de bine ca lama de la punctul 3.

6. Ascuţirea de tip convex. Aceasta este opusul şlefuirii de tip scobit. Are mult material în spatele ascuţişului ceea ce îl face mai durabil. Acest gen de şlefuire este adesea întâlnit la topoare sau alte unelte folosite la operaţiuni dure de tăiere sau la spargerea lemnelor.

Pentru un cuţit bushcraft este indicat să alegi lamele cu şlefuirea de gen Saber sau cu teşitură dublă, deoarece sunt cel mai uşor de ascuţit fără unelte specializate şi sunt capabile să îşi păstreze bine ascuţişul.

Tipuri de lamă

tiuri-lamaDupă cum poţi vedea în imaginea de mai sus există numeroase tipuri de lamă. Nu are rost să le prezint pe toate amănunţit, aşdar mă voi concentra doar pe cele potrive pentru un cuţit bushcraft.

Primul tip de lamă este cel Clip Point. Aceasta are vârful bine ascuţit ceea ce te ajută la săpat sau scobit. De asemenea, această lamă poate fi transformată cu uşurinţă într-o armă de vânătoare.

Al doilea tip de de lamă este Spear Point. Aceasta are unghiul vârfului înclinat proporţional în ambele părţi asemenea unei săgeţi. Este foarte durabil şi este de asemenea foarte bun la tăiat. Dezavantajul său este că e greu de folosit la activităţile mai delicate, dar în ciuda acestui fapt rămâne totuşi un tip de lamă foarte practică.

De asemenea, există o serie de cuţite ce au o porţiune zimţată în partea de jos a lamei. Această porţiune are proprietăţi foarte bune de tăiere, însă dezavantajul ei este că se ascute extrem de greu. Personal prefer cuţitul fără niciun fel de zimţi, dar acest aspect depinde de nevoile fiecăruia.

Vreau sa subliniez faptul că atunci cînd alegi un cuţit de supravieţuire sau unul bushcraft trebuie să eviţi tipul de lamă ascuţită pe ambele părţi. Motivul? Acesata limitează multe dintre activităţile ce pot fi făcute cu un cuţit (ca battoning, aprinderea unui amnar etc).

Ideal este ca lama sa aibă un design cât mai simplu iar partea opusă taişului să fie de asemena simplă, turnată drept la un unghi de 90 de grade.

Mânerul

Mânerul este o componentă importantă a cuţitului deoarece dacă nu este ales cu atenţie îţi poate provoca răni sau se poate deteriora cu uşurinţă, fapt ce face imposibilă folosirea cuţitului în condiţii de siguranţă.

Mânerele sunt făcute din numeroase materiale ce includ plastic, os, corn, lemn, piele sau cauciuc. Plasticul este rezistent dar nu absoarbe şocurile. Osul şi cornul sunt foarte rezistente şi arată bine dar nu oferă o aderentă foarte bună. Lemnul şi pielea oferă o aderenţă bună dar au nevoie de tratamente periodice pentru a le împiedica să se deterioreze. Cauciucul este cel mai versatil deoarece oferă o aderenţă bună chiar dacă este ud şi este rezistent.

Atunci când alegi mânerul trebuie să fii atent ca în primul rând să fie confortabil pentru mâna ta. Orice dâmburi sau denivelări care se simt inconfortabile la prima atingere se pot transforma mai târziu în răni, de accea mânerul trebuie probat personal.

Anumite cuţite au şi un mic opritor (sau gardă) între lamă şi mâner pentru a-ţi proteja mâna. Pentru o versatilitate mai mare, se recomandă ca la cuţitele bushcraft acest opritor să nu fie extins în ambele părţi ale lamei ci doar în dreptul părţii ascuţite.

Evitaţi cuţitele cu mânerul gol care pe dinăuntru conţin diverse accesorii de supravieţuire (ace de pescuit, sfoară, amnar, săgeţi etc). Acest tip de mâner afectează rigiditatea cuţitului iar construcţia lor în două piese se poate strica cu uşurinţă. Există şi excepţii de la această regulă, dar pentru început e bine a stai departe de acest tip de mâner.

Mare atenţie la partea de jos a mânerului. Această parte trebuie să fie foarte rezistentă pentru că adesea vei fi nevoit să o foloseşti pe tip de ciocan. Anumite cuţite au această zonă ascuţită sau rotunjită ceea ce limitează din activităţile ce pot fi făcute cu respectivul cuţit.

Tipuri de oţel

Aliajele de oţel folosite la cuţitele pentru supravieţuire sau bushcraft diferă de la un producător la altul şi este o zonă destul de complexă. Principalele tipuri de oţel folosite sunt aliajele de timp Oţel Inox şi Oţel Carbon.

Cuţitele făcute din Oţel Inox sunt de obicei destinate folosirii în medii cu apă sărată. Vreau să elimin mitul care susţine că lamele de tip Oţel Inox nu ruginesc. Ruginesc şi ele la fel ca toate lamele, doar că o fac cu mult mai greu decât cele din Oţel Carbon de exemplu.

Oţelul Carbon este cel mai des folosit pentru cuţitele bushcraft sau cele de supravieţuire. Avantajele lui sunt că este foarte rezistent şi uşor de ascuţit. Dezavantajul principal este că rugineşte mai repede decât cel din Oţel Inox dacă nu este întreţinut bine. De aceea, se recomandă să fie uns cu un strat subţire de ulei dacă nu este folosit o perioadă îndelungată.

De asemenea, dacă îl foloseşti într-un mediu cu apă sărată este recomandat să îl ştergi, să îl usuci şi să îl ungi cu ulei după fiecare utilizare. Un alt avantaj al Oţelului Carbon este că provoacă scântei mult mai puternice atunci când zgârie amnarul. Aşadar te ajută să porneşti focul mai repede – un aspect vital al supravieţuirii în sălbăticie.

 Dacă tot suntem la acest capitol vreau să vorbim puţin şi despre cuţitele cu lama neagră, deoarece sunt foarte populare.

Iniţial, au fost inventate pentru uz militar, deoarece nu reflectă lumina, deci nu pot trăda poziţia soldatului în teren. Culoarea neagră este dată de un strat subţire de Teflon ce are şi un rol protector. Din păcate acest strat se deteriorează destul de repede dacă cuţitul este folosit intensiv. Partea bună este că indiferent de cât de zgâriat este teflonul lama în sine nu va fi afectată cu absolut nimic.

Teaca

Orice cuţit bushcraft are nevoie de o teacă. În primul rând pentru a te proteja pe tine şi în al doilea rând pentru a proteja cuţitul. Design-ul tecii trebuie să acomodeze cât mai bine şi mai fix atât lama cît şi mânerul, dar în acelaşi timp să îţi şi permită să ai access rapid la cuţit. De asemenea, ai grijă ca teacă sa fie prevăzută cu un sistem de prindere ce îţi poate permite să o ataşezi de cureaua pantalonilor sau picior.

Teaca cutitului bushcraft trebuie să fie făcută dintr-un material rezistent. Există şi aici numeroase tipuri de materiale din care poti alege, iar fiecare are avantajele şi dezavantajele sale.

Teaca de piele – Se mulează perfect pe lama, este rezistentă şi are un aspect deosebit. Pe de cealaltă parte nu este foarte sigură şi reţine apa ceea ce duce la ruginirea rapidă a lamei.

Teaca fabricată din Cordura sau Nylon este mai bună decât cea de piele deoarece nu retine apa si este la fel de rezistentă. În final cel mai mai recomandat material este Kydex-ul, deoarece este solid, uşor si protejează foarte bine lama.

Concluzie

Cuţitul este un accesoriu indispensabil pentru călătoriile în mijlocul naturii. Fie că îţi alegi un cuţit de sute de euro, fie că îţi alegi unul mai ieftin cel mai important lucru este să ştii să îl foloseşti.

Cu toate că mai sus am prezentat detaliat de ce trebuie să ţii cont când alegi un cuţit pentru expediţiile în natură, pană la urmă totul se rezumă la preferinţele individuale. Cel mai important este să găseşti cuţitul care se potriveşte nevoilor tale. Înainte să iei decizia finală analizează mai multe modele, ţine-le în mână şi dacă ai posibilitatea testează-le. Apoi vezi dacă se încadrează în criteriile citite aici. Dacă simţi că este cuţitul potrivit, atunci cumpără-l.

În final, este bine să ai orice fel de cuţit la tine decât să nu ai deloc. Chiar şi un briceag mic de buzunar poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Linkuri utile:

Cum alegem Cuţitul

Tipuri de Oţel

Magazin Online de cuţite

Comments

comments

2

6 Responses to: Cutitul Bushcraft – Cum il alegi?

  1. maks

    January 16th, 2013

    Cel mai promitator pare cel cu lama lunga…asa poti sa te indentifici cu Dexter daca e cazul 🙂

    Reply
  2. January 17th, 2013

    Mai important e sa te identifice ursul cu Dexter, atunci cand e nevoie.

    Reply
  3. January 19th, 2013

    Foarte tare prezentarea. Simplu clar si la obiect. In cazul in care doresc sa imi cumpar un cutit, mi-ai salvat cu adevarat o gramada de ore de cautare si research. Si apropo, odata ce am citit acest articol am ramas cu idea ca poate ar fi bine sa-mi iau un astfel de cutit. (hint: era util si un link de unde s-ar putea achizitiona un astfel de cutit de calitate, cu care sa fi si tu afliliat eventual, de ce nu)

    In concluzie mersi mult pentru articol. Si spor la scris in continuare. Cheers!

    Reply
  4. BriColajele lui Freedom

    April 19th, 2013

    Super pagina.
    Mulțumim
    și
    Succes !

    Reply
  5. vali7

    July 19th, 2013

    Intre SCHRADE SCHF 10 SI SCHF 2 M pe care l-ai alege ?

    Reply
  6. Bunyku

    February 10th, 2015

    Cutitele de calitate gen SCHRADE SCHF10 nu prea le gasesti pe la noi.
    Majoritatea site-urilor de gen au decat poza si stoc zero.

    Multumim pentru prezentare!

    Reply

Leave a Reply

  • (not be published)